Prezentare MAEur Instrumente structurale Afaceri europene Granturi SEE și norvegiene Comunicare Contact

Introducere

12 martie 2012

I. Sediul materiei în ceea ce priveşte reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

 

  • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în domeniul afacerilor europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 26 septembrie 2011 (OUG nr. 78/2011); Acest act normativ a abrogat prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1042 din 28 decembrie 2006;
  • Hotărârea de Guvern nr. 967 din 29 septembrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 7 octombrie 2011 (HG nr. 967/2011);
  • Metodologia privind reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, în cadrul procedurilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. j) din OUG nr. 133/2006, aprobată prin Memorandum al Guvernului României, la data de 6 iulie 2011.

 

II. Cadrul instituţional creat în vederea reprezentării României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

 

Agentul guvernamental

 

Potrivit art. 7 alin. (1) din OUG nr. 78/2011, în cadrul Ministerului Afacerilor Europene (MAEur) funcţionează agentul guvernamental, care asigură reprezentarea României în cadrul procedurilor enumerate la art. 3 alin. (1) pct. II, lit. j) şi k) din HG nr. 967/2011:

1. în cadrul procedurilor prevăzute la art. 258-260 TFUE, în legătură cu etapele precontencioase şi contencioase ale acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor;

2. în cadrul procedurilor prevăzute la art. 263 TFUE, în legătură cu acţiunea în anulare;

3. în cadrul procedurilor prevăzute la art. 265 TFUE, în legătură cu acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona;

4. în cadrul procedurilor prevăzute la art. 267 TFUE privind cererea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare;

5. în cadrul procedurilor prevăzute la art. 268 TFUE privind acţiunea în repararea daunelor, în conformitate cu art. 340 TFUE;

6. în cadrul procedurilor legate de aplicarea art. 270 TFUE privind litigiile dintre Uniune şi agenţii săi;

7. în cadrul procedurilor litigioase prevăzute la art. 271 TFUE privind obligaţiile care rezultă din statutul Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul Directorilor Băncii Europene de Investiţii, precum şi în legătură cu îndeplinirea de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care rezultă din aplicarea Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale;

8. în cadrul procedurii prevăzute la art. 218 alin. (11) TFUE privind obţinerea avizului Curţii de Justiţie cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziţiile tratatelor;

9. în cadrul procedurii prevăzute la art. 256 alin. (1) TFUE;

10. în cadrul procedurii prevăzute la art. 256 alin. (2) TFUE;

11. în cadrul procedurii prevăzute la art. 256 alin. (3) TFUE;

12. în cadrul procedurilor jurisdicţionale în faţa Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS).

 

Agentul guvernamental are rang de subsecretar de stat şi este subordonat secretarului de stat care coordonează Departamentul pentru Politici Europene şi ministrului afacerilor europene, pe care îi informează permanent cu privire la desfăşurarea activităţii de reprezentare a României.

 

Conform art. 8 alin. (2) din OUG nr. 78/2011, MAEur, prin agentul guvernamental, coordonează şi supraveghează fundamentarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a poziţiilor naţionale ce urmează a fi comunicate instituţiilor UE, respectiv a fi transmise şi/sau susţinute înaintea instanţelor Uniunii.

 

Potrivit art. 9 alin. (1) din acelaşi act normativ, în activitatea sa, agentul guvernamental urmăreşte soluţionarea aspectelor problematice, evitând declanşarea litigiilor în care statul român are calitatea de pârât în faţa instanţelor europene.

 

În activitatea sa, agentul guvernamental este sprijinit de Serviciul Contencios UE din cadrul MAEur.

 

Prin Decizia Primului-ministru nr. 104 din 28 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 688 din 28 septembrie 2011, domnul Răzvan Horaţiu Radu a fost numit în funcţia de agent guvernamental.

 

Grupul de lucru contencios UE (GLCUE)

 

Este un grup interministerial permanent, care se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în scopul asigurării unei cooperări interinstituţionale eficiente în cadrul reprezentării României în acţiunile declanşate.

 

GLCUE dezbate aspecte orizontale privind reprezentarea României, strategii de îmbunătăţire a cooperării interministeriale în această materie, precum şi implicaţiile pentru instituţiile române ale jurisprudenţei recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

 

În GLCUE sunt reprezentate toate ministerele. La solicitarea agentului guvernamental, pot face parte din GLCUE şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale. Reprezentanţii în GLCUE sunt desemnaţi prin ordin al conducătorului instituţiilor/autorităţilor publice şi sunt puncte de contact ale MAEur - agentului guvernamental în respectivele instituţii/autorităţi publice, în ceea ce priveşte problematica reprezentării.

 


Grupurile de lucru ad-hoc având caracter sectorial (GLACS)

 

Sunt grupuri de lucru în cadrul cărora se fundamentează punctele de vedere ale statului român în cadrul procedurilor menţionate la art. 3 alin. (1) pct. II, lit. j) şi k) din HG nr. 967/2011.

 

În GLACS sunt reprezentate autorităţile/instituţiile publice competente în domeniile specifice care fac obiectul diverselor acţiuni declanşate.

 

GLACS sunt convocate de agentul guvernamental, din oficiu sau la propunerea motivată a unei alte autorităţi/instituţii publice.

 


III. Activitatea de reprezentare a României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene şi a Curţii de Justiţie a AELS

 

Instituţiile/autorităţile publice competente în domeniile relevante în contextul activităţii de reprezentare, colaborează strâns cu MAEur, prin agentul guvernamental, în vederea elaborării şi transmiterii poziţiilor Guvernului României în cadrul procedurilor înaintea CJUE, a celorlalte instituţii UE şi a Curţii AELS, prin:

-     participarea la reuniunile convocate de agentul guvernamental;

-     furnizarea punctelor de vedere şi a informaţiilor solicitate de agentul guvernamental, precum şi a oricăror alte informaţii considerate relevante;

-     desfăşurarea acţiunilor stabilite de comun acord cu MAEur, prin agentul guvernamental;

-     comunicarea către MAEur, prin agentul guvernamental, a propriilor observaţii cu privire la proiectele de documente elaborate de acesta.

 Click aici  pentru raportul anual al activităţii de reprezentare.

Click aici pentru prezentarea generala a procedurilor inaintea CJUE.

 

Reprezentarea României în relaţia cu Comisia Europeană în cadrul fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (art. 258 TFUE)

 

Pe baza punctelor de vedere ale instituţiilor/autorităţilor publice competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor declanşate, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în contextul respectivelor acţiuni, MAEur, prin agentul guvernamental, elaborează şi transmite Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană răspunsurile României la punerile în întârziere şi avizele motivate comunicate de Comisia Europeană. Reprezentanţa transmite respectivele răspunsuri Comisiei Europene.

 

Click aici  pentru situaţia la data de 31 decembrie 2011 a acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României, care privesc fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia UE, fie cazuri de aplicare incorectă şi click aici  pentru situaţia acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor cele care privesc necomunicarea măsurilor de transpunere a directivelor comunitare.

 

Acţiunile pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi al Curţii de Justiţie a AELS

 

Pe baza punctelor de vedere ale instituţiilor/autorităţilor publice competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor pe rolul celor două instanţe, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în contextul respectivelor acţiuni, MAEur, prin agentul guvernamental, elaborează şi transmite Grefelor instanţelor toate actele de procedură necesare (observaţii scrise, cereri introductive, memorii în apărare, replici, duplici etc.), susţinând în faţa acestora poziţia României.

 

Principalele elemente ale argumentaţiei României în cadrul fazei scrise a procedurii se aprobă de Guvern prin memorandum, elaborat în comun de MAEur şi de instituţiile/autorităţile publice competente în domeniile care fac obiectul respectivelor acţiuni.

 

Click aici pentru raportul anual al activităţii de reprezentare care prezintă cauzele de pe rolul CJUE în care România este implicată (prin depunerea de observaţii scrise sau în calitate de stat reclamant sau intervenient)

 

În prezent nu există cauze pe rolul CJUE în care România are calitatea de pârât.


Introducere

Fisiere atasate articolului:


Raport SCUE 31 decembrie 2011.pdf


Anexa 2 - Raport SCUE.pdf


Anexa 1 - Raport SCUE.pdf


Prezentare proceduri CJUE.pdf